Capitolul 3

Am simtit cum doua maini puternice ma ridica de jos si am tipat.

-Iubire, linisteste-te, sunt doar eu, a spus cea mai superba voce pe care am auzit-o vreodata.

Edward, a gandit imediat Bella.

Rasuflam mai greu din cauza socului, dar m-am linistit imediat, acum ma simteam ciudat de in siguranta. Doar inima imi batea nebuneste la gandul ca Edward ma tine acum in brate. Edward, puternicul vampir din cartea mea preferata, cel mai frumos barbat din lume, cu ochii de culoarea topazului, parul aramiu si zambetul lui, cel de care m-am indragostit numai citind despre el. Cand ma intors cu fata la el m-am simtit ametita de frumusetea lui coplesitoare si mai ales din cauza privirii lui care pur si simplu ma hipnotiza. Ochii lui raspandeau atata dragoste, fericire, grija… dar toate acestea erau pentru Bella. Nu stiu de ce ma simteam eu atat de bine, atat de fericita ca se uita asa. Ma simteam in al noualea cer, atat de importanta, atat de iubita. A trebuit sa-mi repet de mai multe ori ca se uita asa la Bella nu la mine, ca sa constientizez acest lucru. Ei ii poarta toata aceasta dragoste imensa, pentru ea si-ar da viata, pe ea vrea sa o faca fericita, nu pe mine. Am oftat adanc. Oare voi avea si eu parte de dragoste in viata mea, care sa-mi fie destinata mie si nu alcuiva? Oricat de optimista eram de obicei, acum era scufundata pana peste cap in butoiul cu dejamagire, tristete, meloancolie... Nu mai aveam nici o speranta, cel putin nu cat timp sunt in acest corp. Ce rost are o viata in care sa iubesti pe cineva care nu te iubeste inapoi?

Apoi abiami-am dat seama de intelesul spuselor mele. Am spus eu iubesc... il iubesc pe Edward? Nu are cum, nu il cunosc, nu stiu cum este… Continuam cu negatiile pana cand vocea Bellei m-a interrupt.

Ba da, il iubesti, a spus ea oftand greu. Acest corp este facut sa il iubeasca, sa il adore, iar daca acum ai intrat tu aici, aceasta iubire s-a inpregnat si pe tine. Este logic intr-un fel. Dar in acelasi timp foarte, foarte frustant si enervant pentru mine sa il mai iubeasca si alta persoana in afara de mine. Adica vreau sa spun sa il iubeasca in adevaratul fel, in felul in care il iubesc si eu. Si cred ca iubirea ta este adevarata pentru el. Iar asta ma face intr-un fel geloasa pe tine. Si sunt si mai geloasa pe faptul ca tu il poti atinge, ca ii poti vorbi,si mai ales ca se uita in felul asta la tine….

Nu se uita asa la mine, am corectat-o eu, ci se uita asa la corpul tau, la cea care crede ca esti tu. El pe tine te iubeste. Se vede cata iubire iti poarta si nimic nu o sa poata distruge acest lucru. Crede-ma. Desi stiam ca toate cuvintele pe care le-am spus sunt adevarate, pe mine ma durut cumplit sa spun acele lucruri. Ma durut sa stiu ca Edward nu va putea fi niciodata al meu, dar trebuia sa ma impact cu asta. Trebuie sa ma folosesc si eu de ce pot ca sa fiu macar un pic fericita.

Bella a dat sa imi raspunda ceva, dar atentia mi-a revenit asupra lui Edward, sau mai bine spui asupra vocii lui ingrijorate.

-Bella, iubire, esti bine?

Abia mi-am gasit vocea sa ii raspund, si mi-a luat si mai mult timp sa constientizez ce a zis. Pana la urma i-am raspuns cu o voce ragusita:

-Da, sunt doar putin ametita. N-am nimic.

Acum, in timp ce ii studiam mai bine fata mi-am dat seama ca ceva il framanta foarte tare. Aveam acea cuta intre sprancene, iar ochii lui transmiteau si manie, tristete, suparare si …teama? Bella incepea sa devina nelinistita. Nu la mai vazut asa de mult timp, aproape de cand a aflat ca Victoria o vaneaza si vrea sa o ucida pe Bella…adica pe mine.

Trebuie sa se fii intamplat ceva grav.

-Edward, ce s-a intamplat? Am intrebat nelinistita.

Nu a raspuns nimic, doar a oftat si a inchis ochii. Din amintirile lui Bella aceasta era un semn de nervozitate. Deveneam si eu foarte agitata, iar nelinistea lui Bella isi punea si ea amprenta pe mine.

-Edward…

Dar nu am mai apucat sa spun nimic deoarece buzele lui le acoperira pe ale mele. Erau

atat de perfecte, de dulci in toata duritatea si recimea lor. Atat de patimase incat mi le-au capturat comple pe ale mele. Buzele lui se simteau atat de bine peste ale mele, parca ar fi fost special zidite pentru acest lucru. Edward conducea sarutul, simteam ca eram a lui acum. Stiam ca ii apartieam in totalitate. Dar inainte ca gandurile mele sa zboare si mai departe, Edward a adancit si mai mult sarutul. A devenit unul pasional, cu atat de multa incarcatura sentimentala. Din el reieseau sentimentele lui, toate amestecate intr-o forma ciudata, coplesitoare. Desi savuram acest sarut, ma simteam intr-un fel trista, simteam ca acesta ar fi ultimul nostru sarut, ultima data cand ne-am mai putea transmite toate sentimentele noastre. S-a retras incet, pentru a lua amandoi aer, iar apoi a mai aplicat un un ultimo sarut pe buzele mele rosii. Acest sarut era atat de dulce, practice puteam sa gust dragostea lui. Iar acest lucru m-a panicat si mai tare. Niciodata din amintirile Bellei nu a mai existat asa sarut. Iar in timp ce eu eram panicata, Bella fierbea de gelozie. Simteam incercarea ei de a se controla, de a se concentra pe grija fata de Edward. Si cu cat se gandea mai mult la Edward, gelozia si grija ei cresteau si mai mult. Era ciudat cum poate o persoana sa simta doua sentimente foarte puternice pentru o persoana in acelasi timp…

-Bella, a inceput sa spuna Edward, dar s-a oprit parca vrand sa-si aleaga cuvintele. Nu l-am mai vazut asa de vulnerabil, atat de uman de atata timp...

Dar mai mult ma ingrijora vocea lui, era atat de plina de ingrijoarare.

-Bella, trebuie sa-ti spun ceva important. Si te rog din suflet sa ma asculti pana la capat si sa nu ma… sa incerci sa nu ma judeci. Fac asta pentru tine.

-Ok, am spus in timp ce inima imi bubuia cu putere in piept, vrand parca sa iasa afara.

-Alice a avut o viziune acum cateva zile in care Victoria dadea tarcoale Volturilor. La inceput nu am inteles ce vroia sa faca acolo, dar astazi Alice a mai avut o viziune. In aceasta viziune Victoria li s-a alaturat Volturilor, dar ciudat era faptul ca Aro nu mai era acolo. Parca Victoria i-a luat locul. Iar in dreapta Victoriei statea un vampire inalt, musculos, si foarte inspaimantator pe care nu l-am mai vazut pana acum. Carlisle presupune ca acel vampire a fost de vina pentru disparitia lui Aro. Si daca Victoria a devenit cumva conducatoare Volturilor inseamna ca o sa aveam mari probleme. De aceea ne-am hotarat sa mergem acolo si sa vadem cum stau lucrurile, si daca se poate sa le si rezolvam. O sa mai avem de partea noastra si clanul Denali care s-a oferit sa ne insoteasca. Habar n-am cat o sa stam. Vreau doar sa stii ca te iubesc din tot sufletul orice s-ar intampla, a spus el in timp ce ma strangea cu putere si brate si ma saruta pe par.

Am incercat sa ma abtin, dar nu am putut. Lacrimi mari au inceput sa-mi ude obrajii. Langeam in hohote la pieptul lui Edward. El nu facea alceva decat sa ma tina strans si sa ma aline cu sruturi usoare pe frunte.

Nu poate sa faca asta. Nu poate sa ma paraseasca. Vroiam sa il cunosc, vroiam sa am parte si eu de putina fericire. Dar acum simteam cum ma inec in tristetea prea mare ca sa o port suporta. Dar, de parca nu era de ajuns tristetea mea, a lui Bella m-a facut sa mi se inmoaie genunchii si sa cad daca nu ar fi fost Edward sa ma tina. Simteam ca durerea mea era nimic fata de a ei. Iar pe langa durerea ei mai era si ingrijoarare pentru Edward, Alice, Jasper, Rose, Emmet, Esme si Carlisle. Erau a doua ei familie si nu ar fi putut trai cu gandul ca din cauza ei s-ar putea sa li se intample ceva.

Edward… Cum poti sa ma parasesti? Ai promis… ai promis ca nu o sa ma mai parasesti niciodata. Ai promis! Ce ma fac eu acum, cum o sa pot trai fara tine? Cum o sa pot trai cu gandul ca s-ar putea sa ti se intample ceva? Te rog… nu-mi fa asta. Te rog, nu ma parasi din nou. NU vreau sa fiu din nou asa cum am fost atunci. Nu vreau sa mai sufar atat. Nu mai pot suporta atata durere ca atunci. Gandurile lui Bella erau sfasietoare pentru mine. Stiam ca si eu o sa simt acea durere, stiam ca si eu o sa sufar, poate chiar de doua ori mai mult. Dar cel mai rau lucru erau amintirile lui Bella despre perioada in care Edward a parasit-o. Erau … erau prea mult ca sa pot suporta. Simteam cum lumea se prabuseste in jurul meu, simteam cum durerea isi spunea cuuvantul si asupra corpului meu. Capul a inceput sa imi vajaie, si deja eram ametita, foarte ametita. Totul incepea sa se faca negru si am simtit cum lesin. Asa era mai bine, asa nu mai simteam aceasta durere. Abia mai fiind lucida, am simtit cum Edawrd ma ridica in brate si ma da alcuiva sa ma tina. De ce a facut asta? Acum aveam nevoie de el. Cel mai mult aveam nevoie de el. Inainte sa lesin complet am auzit fosnetul frunzelor si a pamantului in semn ca Edward a plecat. A plecat… poate pentru totdeauna. Poate ca nu o sa-l mai vad niciodata…

Capitolul 2

Uimita

M-am ridicat speriata in fund. Pfiu, a fost doar un vis. Iti multumesc doamne. Dar totusi, de ce eram atat de ametita? Si ma durea capul de numa. M-am uitat la ceasul de pe noptiera si era ora sase dimineata. M-am ridicat amortita din pat si m-am dus in baie sa fac un dus cald. Mi-am lasat pijamaua pe podea si am intrat in cabina. Apa calda imi relaxa muschii si ma facea sa ma simt mai bine. Am cautat samponul meu preferat cu miros de lacrimioare si liliac, dar nu l-am gasit. Poate mi l-a luat mama. In schimb am gasit altul cu miros de capsuni. Am stat in dus o multime de timp, lasand apa sa-mi curga pe corpul meu amortit. Intr-un tarziu mi-am facut curaj si am iesit invelindu-ma intr-un prosop moale si fin. Mi-am pus pijamalele la cosul de rufe murdare si am iesit din baie. Am cautat in dulap niste haine comode si m-am indreptat spre bucatarie ca sa mananc ceva. Ciudat, nu era nimeni acasa. Mi-am pus cereale si lapte intr-un bol si m-am apucat sa mananc. Dar inainte sa ma asez la masa am vazut ceva in oglinda de pe usa de la bucatarie. De spaima am scapat bolul din mana iar laptele si cerealeles-au intins pe gresie. Nu, cred ca am halucinatii. Nu este posibil...

Eram... eram Bella.

M-am apropiat incet de oglinda. Eram mult mai mica de inaltime, parul meu avea acum culoarea saten, iar ochii imi erau capriu ciocolatii, foarte mari. Cum se poate sa fiu un personaj dintr-o carte?! Asa ceva nu este normal, este imposibil. Sau poate ceva magic, a rasunat o voce din capul meu. Atunci mi-a picat fisa. Dorinta. De aceea sunt eu acuma Bella, pentru ca dorinta mi s-a indeplinit iar eu traiesc intr-o lume cu vampire. Dar… Nu asta a fost ceea ce mi-am dorit. Nu am vrut sa plec de langa parintii mei, prietenii mei, dar cel mai important bunica mea, care imi era cea mai buna prietena. Am simtit cum lacrimile mi se formeaza in ochi iar genunchii imi cedeaza. Am cazut nadajduita pe gresie lovindu-mi genunchi, plangand din toata inima. Eu si cu dorintele mele tampite. De ce? Pur si simlu de ce? Am lasat plansul sa ma cuprinda pana ce nu am mai avut lacrimi. Apoi am inspirat adanc si m-am ridicat incet de pe podea. Am inceput sa strang cu atentie cioburile, iar apoi am curatat laptele de pe jos. Acum cand eram mult mai atenta mi-am dat seama ca si bucataria era altfel, casa era la fel ca a lui Bella. Sau sa spun a mea. Dar, daca aceasta lume este adevarata, atunci cu Bella ce s-a intamplat?

Sunt chiar aici…, am auzit o voce slaba din capul meu.

Ok, asta a fost cea mai ciudata chestie din lume. Cum sa vorbeasca cineva cu mine in capul meu??? Dar trebuie ca nimeni sa nu-si dea seama ca acum Bella nu mai detin contrlul propirului ei corp. Probabil ca m-ar omori sau ceva de genu de ar sti ce i-am facut Bellei si fara intentie. Asa ca asta trebuie sa ramana secretul meu. Cel mai mare secret al meu. Nimeni nu trebuie sa afle si promit ca nu o sa afle nimeni. De acum incep o noua viata si vreau sa o fac cum trebuie. Am urcat sus ca sa vad ce ora este si in ce data suntem. Era ora opt dimineata intr-o zi de sambata pe saisprezece iulie, deci vacanta de vara. Ce bine ca nu aveam scoala. Ciudat totusi deoarece la mine acasa era in mijlocul semstrului scolar. Dar nu aveam de ce sa ma plang. M-am imbracat cu o pereche de trening si cu un tricou mai stramt, amandoua negre, si am iesit afara din casa

Dar, unde sa ma duc? Trebuie sa cunosc mai bine viata Bellei, iar asta o pot afla numai de la ea. Am inspirat adanc si mi-am inceput discutia in cap.

Bella, esti acolo?

Da, sunt aici, a raspuns cu o voce foarte slaba, de parca s-ar afla pe moarte.

Am nevoie de informatii despre tine, despre viata ta de pana acum…

De ce te-as ajuta? Numa bine poate cineva isi da seama ca mi-ai luat locul si te… scoate din corpul meu. Deci raspunsul este nu!!!

Bella, gandeste-te un pic la ce as utea sa fac. As putea sa-ti ranesc tatal – s numai prin cuvinte – as putea s ail fac pe Edward sa nu te mai iubeasca, sau mai bine spus san u ma mai iubeasca. Asa ca gandestete-te bine.

Am simtit cum Bella se crspeaza cand am povestit de Edward. Si eu deja stiam care este raspunsul ei. Ma va ajuta, daca promit sa nu-i ranesc familia si mai ales daca nu o indepartez de Edward. Dar eu nu o sa pot face asta fara ca ea sa-mi spuna mai multe lucruri despre viata ei.

Bine, ai castigat. Ce vrei sa sti? a intrebat cu o voce trista.

Totul, absolut totul. Incepe de cand erai mica, tot ce ai facut si pana in prezent.

A oftat, iar apoi s-a apucat de povestit.

Ce viata interesanta avea ea, a mea era nimic in comparative cu a ei. Am inceput sa ma plimb prin curte, iar apoi prin padure in timp ce ascultam atenta povestea. Nici nu stiu cat ne-am plimbat, dar soarele stralucea acum deasupra padurii. Am gasit un lcc unde soarele se rasfrangea printer crengile copaciilor. M-am asezat pe spate si am lasat soarele superb sa mi se reverse pe piele. Bella povestea inca.

Nu stiu cat timp a trecut de cand stau asa. Dar cel putin Bella si-a terminat povestea vietii ei. Era atat de uimitoare, atat de plina de magic. O invidiam. Dar mai presus de toate am realizat ca Bella este cea mai buna persoana pe care am intalnit-o vreodata. O sa-mi fie foarte greu sa ajung ca ea, sau macar sa ma prefac ca sunt la fel de buna ca ea. Iar de cand l-a intalnit pe Edward, viata ei este atat de frumoasa. Imi dau seama cat de mult o iubeste si pretuieste Edward. Daca mi-as gasi si eu dragostea, am oftat trista in gandul meu.

O s-o gasesti si tu, stai linistita, m-a asigurat Bella. Daca stiu un lucru de cand sunt cu Edward acela este ca sufltele pereche chiar exista. Numai ca trebuie sa ai rabdare.

Iar acum Bella incerca sa ma consoleze. Acum Bellei ii era mila de mine, desi eu i-am furat ei corpul. Cum poti sa fii atat de buna?

Iubirea te face m-ai buna. A raspuns simplu.

Am simtit cum lacrimile incep sa-mi alunece pe obraz. Se raspuns simplu, dar totodata atat de complex. Ce raspuns scurt, dar totusi atat de elaborate. Ce raspuns sec, dar cu atata valoare sentimentala.

O sa incerc sa fac tot ce am in putere sa fiu exact ca Bella. Si o sa mai incerc ceva. Sa-I reestitui corpul acestei personae minunate de langa mine. Nu o sa ma las pana nu o sa reusesc sa fac asta.

______________________________________________________________________________________

Sper sa va placa si scuze pentru greselile de ortografie, dar am incercat sa postez cat mai repede. Si daca cumva m-am repetat prea mult imi cer scuze, dar asta patesc daca public la ora zece diminetaa dupa o noapte in care am dormit cateva ore. Si va rog lasa-ti cat mai multe comm-uri .Va pup:*

Capitolul 1

Dorinta

,,Buna, ma numesc Elizabeth. Dar imi place sa mi se zica Liz, mi se pare mai putin formal. Imi place la nebunie sa citesc( stiu, suna cam tocilaresc, dar ii chiar fain), sa ma distrez cu prietenele mele cele ma bune, sa ies in oras cu rolele, sa ma plimb prin parc(sau oriunde este ceva verdeata), sa vorbesc pe mess, sa citesc diferite blogg-uri pe care le vizitez frecvent, sa fac petreceri in pijama, etc... In general iubesc lucrurile care ma distreaza.“

Ce tampenie mai ii si tema asta pentru romana, o scurta descriere despre noi.Era ora doua noaptea iar eu nu puteamn dormi. Naiba sa o ia de cola. Nu o sa mai beau niciodata inainte sa ma culc. Da, mereu zic asa pana data viitoare. Dar acum chiar incepe sa fie enervant. M-am dat jos din pat si m-am indreptat spre mini biblioteca din camera mea in care imi tin cartile cumparate de mine. Ma gandeam la cea mai potrivita carte pentru acum cand am dat cu ochii de New Moon, a doua carte din seri Twilight. Perfect. Este carte mea preferata, pe care am citit-o de o mie de ori,dar de care nu ma satur niciodata.

*

Si iata ca iar plangeam in hohote la partea in care o parasit-o Edward. Sunt o mare plangacioasa. Ei, asta ii n-am ce face, asa sunt eu. Sau poate ca sunt doar o romantica incurabila. In orice caz ii una din astea doua. M-am rostogolit in pat pe burta si m-am uitat la cerul superb din seara asta, inpanzit de stele argintii, perfecte. Erau atat de frumoase, atat de magnifice, atat de magice… Intotduna am simtit ca stelele au un fel de putere ciudata, mistica. Ele sunt stapanele noptii, frumusetea noptii si mai ales magia noptii. Ma fermecau de fiecare data cand le priveam.

Apoi am vazut o stea cazatoare. Era atat de mare incat a luminat tot cerul intunecat. Mi-am pus repede o dorinta in gand. ,,Vreau ca vampirii sa fie reali, sa apartin unei lumi in care magical chiar exista. Imi doresc ca lumea sa fie un loc mai mistic.” Perfect, cea mai buna dorinta ti-ai pus, m-am mustrat eu in gand. Una care nu se poate implini. Desteapta mai esti. Da, stiu, ii ciudat ca vorbesc cu mine insami.

M-am reintors la citit, dar ma cuprinse somnul. In sfrasit, mi-am zis in gand in timp ce ma faceam confortabila in pat si stingeam lampa. M-am cuprins un somn adanc. Si am avut cel mai ciudat vis de pana acum. Eram transportata intr-un fel de tunel ciudat – ca si in filme cand cineva calatoreste in timp - plin de litere intortochiate si poze pe care nu le puteam descifra. Dar intr-un fel se simtea atat de real visul, simteam tot ce visam, simteam cum vantul imi atinge fata, auzeam vajaitul lui in urechi si ma simteam de parca zburam in alta dimensiune. Si cel era cel mai ciudat era faptul ca nu puteam sa ma trezesc. Eram parca prinsa in acest vis, si nu ma puteam trezi pan ace nu se gata. Am mai asteptat catva timp, dar tot nu ma puteam trezi. Incepeam deja sa ma panichej, sa mi se faca frica. ,,Daca nu este un vis”. Aceasta propozitie mi-a venit in minte fara voia mea. Nu are cum sa nu fie un vis. Sau poate da? Era mult prea real. Dar…

About

M-am gandit sa fac ceva mai deosebit, sau mai bine zis sa combin niste idei. Sunt o mare fana a lui Stephenie Meyer si m-am gandit sa-i combin putin ideiile; deci a cest fic o sa fie ceva intre Gazda si Twilight.
,,Cine spune ca dorintele nu se implinesc? Daca esti omul potrivit la momentul potrivit, magicul se intampla. La fel mi s-a intamplat si mie. Mi-am pus o dorinta, iar aceasta s-a implinit. Acum fac parte din lumea vampirilor, dar numai cu minte, sau mai bine spus cu sufletul. Si, din pacate, asta include ca trebuie sa fiu un parazit, trebuie sa am o gazda in care sa pot sta. Iar gazda mea nu-i nimeni alta decat Bella. Da, a-ti auzit bine, chiar Bella in persoana, personajul Bella din cartea Twilight. Se pare ca am fost transferata intr-o alta dimensiune, sau mai bine zis in carte. Oare o sa ma descurc cu noua viata, oare o sa-si dea cineva seama ca Bella nu mai detine controlul propriului ei corp?"
Sper sa va placa:*. Si va rog lasa-ti comm-uri ca sa stiu daca va place sau nu. Va pup si va astept pe bloggul meu.